Assoc. Professor Iuliana Neagu, Ph.D.
Dept. of Animal Production and Public Health
University
of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine
Faculty
of Veterinary Medicine
Bucharest,
Romania 050097 EU
Mobile (004)
0723.92.47.92
Controlul populatiei prin glutamatul de
monosodiu - IMPORTANT!!! In ce
alimente se gaseste E 621
a Chipsuri
a Floricele
a Supe- instant
a Condimente
a Pate de ficat
a Pate vegetal
a Salam
a Parizer
a Cremvursti
Nu cumparati pate, floricele sau salam
pe etichetele carora apare aditivul glutamat monosodic
- “Suntem
martorii unui „război împotriva populaţiei” fără precedent, unul în
care omului i se cere o atenţie sporită faţă de ceea ce se întâmplă
în jur, pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge viaţa, fără
ca măcar să-şi dea seama de ce a ajuns atât de neputincios şi lipsit
de vlagă. Ajungem treptat asemenea puilor din crescătoriile de păsări – o
masă de carne, obezi, fără memorie şi iniţiativă, cu dată de expirare
cât mai recentă, înhămaţi mai degrabă la căruţa morţii. Şi – dacă se
poate – fără urmaşi!”, scrie Petru Molodeţ într-un articol publicat
în revista “Familia Ortodoxa” Glutamatul monosodic este un potențiator de aromă şi este adăugat în cantitate mare la
amestecurile de condimente şi mirodenii cum ar fi produsele de tip
Vegeta sau Delikatcare conțin până la 15% glutamat monosodic, precum şi supele
la plic, condimente pentru peşte, “fix pentru cartofi” etc., adică
toate prafurile dubioase care promit mâncare bună făcută din nimic.
Alte produse care pot conţine glutamat monosodic sunt unele mezeluri
sau unele tipuri de brînză topită. Într-un raport prezentat în
2006 în
faţa comisiei de experţi pentru aditivi alimentari din cadrul
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi intitulat „Otrăvirea lentă a omenirii”
(„The Slow Poisoning of Mankind”), cercetătorul John Erb a rezumat
sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de ani efectele glutamatului de monosodiu asupra
animalelor şi oamenilor. Aşadar, cu toate că
guvernele au la dispoziţie o largă
bibliografie ştiinţifică privind efectul nociv al glutamatului,
nu iau nici o măsură măcar de a informa populaţia, dacă nu şi de a
interzice această otravă cu efect întârziat. În acelaşi timp, la
comandă, din când în când, mai-marii şi responsabilii cu sănătatea
publică luptă înverşunat pentru a proteja sănătatea publică prin
vaccinuri. De ce?
De ce mâncăm
fără să ne mai putem opri, până ajungem obezi? Potrivit cercetătorilor F. Bellisle şi M.
Monneuse, un procent de 0,6%
glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe
oameni să mănânce tot mai mult şi mai repede; se pare că
în jur de 6% din dieta zilnică a unei persoane ar putea fi alcătuită
din MSG. Aceasta
înseamnă că, la un consum de două kilograme de alimente pe zi, un
adult sau un copil ar primi o doză de
12 grame de
glutamat de monosodiu: o astfel de doză este suficientă pentru a
omorî un şobolan de un kilogram (cf. JECFA Toxicology Study, FAO
Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53). În literatura de
specialitate, „şoareci trataţi cu
MSG” este o expresie sinonimă cu obezitatea, letargia şi creşterea
nivelului de insulină. De zeci de ani, cercetătorii produc în
laborator şoareci ce suferă de obezitate, datorită aplicării de
glutamat de monosodiu în diferite doze. De asemenea, MSG-ul adăugat
în hrana oilor a condus la o creştere experimentală a apetitului,
încâtconsumul de hrană de slabă
calitate poate fi mărit prin tratarea acesteia cu MSG (cf.
Factors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci
P.E., Grovum W.L., 1993). Într-un alt studiu având la bază subiecţi
umani, „Umami şi apetitul” („Umami and Appetite”) realizat în 1990 de
către P.J. Rogers şi J.E. Blundell, s-a constatat că atunci când un
om consumă o masă în care este adăugat MSG, acestuia i se face curând
foame din nou şi va consuma o cantitate mai mare de hrană tratată cu
MSG decât cea fără acest ingredient.
Glutamatul
distruge sistemul nervos şi creşte riscul de epilepsie Într-un studiu realizat în 1984, cercetătorii
au reuşit să provoace atacuri de
epilepsieşoarecilor cărora li s-au administrat mici doze
de MSG: „Severitatea convulsiilor şi frecvenţa deceselor a crescut în
mod progresiv odată cu vârsta” (cf. Monosodium-L-glutamate-induced
convulsions–I. Differences in seizure pattern and duration of effect
as a function of age in rats, Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A.,
1984).
Dereglări
hormonale – insulina şi hormonul de creştere MSG-ul este responsabil şi pentru creşterea secreţiei de insulină,
într-un studiu documentat de A. Niijima şi T. Togiyama, în 1990:
„Când cavitatea orală a şoarecelui a fost infuzată cu o soluţie de
MSG, s-a constatat o creştere rapidă a nivelului de insulină din
sânge la 3 minute de la stimulare”. Aceleaşi efecte au fost observate
şi într-un experiment cu subiecţi umani (cf. Glutamate ingestion and
its effects at rest and during exercise în humans, Mourtzakis M.,
Graham T.E., 2002). Glutamatul de monosodiu
reduce, de asemenea, secreţia hormonului de creştere în timpul
adolescenţei. Experimentele realizate pe şoareci au arătat că
MSG reduce secreţia hormonului de creştere, şoarecii devenind obezi
şi având o creştere deficitară.
|
Efectele se
observă însă şi la oameni: „La indivizii obezi, secreţia hormonului de
creştere este împiedicată (…), iar gradul acestui defect în secreţie
este proporţional cu gradul de obezitate” (cf. Growth hormone status in
morbidly obese subjects and correlation with body composition,
Savastano S., Di Somma C., Belfiore A., 2006).
Glutamatul
afectează pruncul încă din pântecele mamei sale În anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut,
cercetătorii au descoperit că MSG poate să depăşească barieră pusă de
placentă şi să pună astfel în pericol copilul aflat în pântecele mamei
sale. Efectele
negative au fost amplu analizate pe şoarecii folosiţi în experimente,
dar „aceste observaţii dovedesc posibilitatea unei otrăviri dincolo de
placentă a fetuşilor umani, după consumul de către mamă a unor alimente
bogate în glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in
pregnant and fetal rats, Toth L., Karcsu S., 1987). „S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează
bariera placentei. Activarea excesivă a receptorilor de
glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu calciu indusă de către
MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea neuronilor, ar putea
rezulta într-o reducere a capacităţii
de învăţare şi memorare a puilor de şoareci, dacă mama a
fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece” (cf. Transplacental
neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures and functions
of specific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J., Zhao X.N.,
1994). În
urma acestor observaţii experimentale a efectelor nocive pe care le are
glutamatul asupra sarcinii, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A.
Tresguerres au tras în 2003 un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm cu tărie abandonarea agentului
aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea dozelor zilnice de
proteine şi aminoacizi recomandate în timpul sarcinii”.
Glutamatul
potenţează comportamentul agresiv şi antisocial, scăzând totodată nivelul
de atenţie şi concentrare Un alt efect deosebit de important observat de
cercetători în testarea glutamatului pe şoareci este comportamentul agresiv şi antisocial generat
asupra rozătoarelor. Aceasta este de fapt o trăsătură surprinsă de
toate experimentele din domeniu, fără excepţie, aşa cum subliniază şi
doctorul Russell Blaylock în cartea sa Excitotoxinele.
|
Şi cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat
decât şoarecii, iar copiii de patru ori mai mult decât adulţii, să ne mai
mire oare că, îndopaţi cu glutamatul găsit mai ales în chips-uri,
dresinguri şi supe, copiii noştri sunt tot mai agresivi? Având în vedere că studiile ştiinţifice arată tot
mai concludent cum glutamatuldistruge
zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi atenţia şi, în general,
slăbeşte capacităţile cognitive – atât la animale, cât şi la
oameni, chiar din faza intrauterină, dacă mama a consumat multe alimente
bogate în glutamat –, de ce ne-am mai mira de slabele rezultate cognitive
ale copiilor noştri sau de faptul că, aşa cum arată aceleaşi studii,
oamenii devin infertili?
Petru Molodeţ
Articol aparut in nr. 18 al revistei “Familia Ortodoxa” Stiati ca mancati pate cu astm sau salam cu dementa?
Magazinele sunt pline de produse care contin glutamat
monosodic, un aditiv periculos. Spitalele din Romania sunt pline
de tineri si de copii cu boli grave, incurabile. Tot felul de forme de
cancer ne macina vietile si ne intrebam
de unde aceste maladii. Hai sa ne uitam pe etichetele alimentelor si o sa
intelegem ce ne baga in pamant inainte de vreme… Reporterii Libertatii au dat
o tura printr-un hipermarket
din Capitala, in
cautarea uneia dintre cele mai nocive substante care se gaseste in
alimente si despre care se tot vorbeste in ultimele zile in presa. Este
vorba de E 621 – sau glutamat monosodic – un aditiv, potentiator de gust
sau de aroma care stimuleaza apetitul consumatorului si il face sa creada
ca a mancat
ceva foarte gustos. In
realitate, omul consuma ceva extrem de nociv! “Poate produce dureri de cap,
slabiciune, greata, astm, modificari de ritm cardiac. Poate declansa
maladiile Huntington (dementa, pierderea abilitatilor mentale, tulburari
de personalitate si de comportament), Alzheimer sau Parkinson”, ne-a
explicat profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
|
|
|
